Ce mare har…


Cea mare har e-aici sa fim…
Mai minunat cand de aici plecam
Spre Ceruri cu El ca sa sarbatorim
Intrarea pe Poarta…-pe El glorificam!

Ce sarbatoare si ce veselie-acolo
Vom afla atunci cand vom pasi
Din pragul Portii Cerului…dincolo
Spre fericirea ce acolo vom gasi!

Ce dragoste si fericiri eterne
Acolo vom avea o vesnicie…
Jos de la Poarta…sus la Masa ne va pune
Si-asa serba-vom pe vecie…

8 oct. 2006- Timisoara
David G.

Anunțuri
De David Gh.


ACROSTIH
Gen.28:12
Privim cu toti spre Ceru-nseninat….
 Oare nu vine Cel ce a-nviat?
 A spus ca vine dar a si-ntarziat….
Razele Soarelui divin apar pe cer-
Toti asteptam in pragul Portii un mister :
Acea mareata taina a veacului acesta efemer….

Curand insa in pragul Portii va apare
El -Cel ce-a fost si este al Luminii Soare;
 Razele Lui ne-au incalzit pe fiecare….
 Uitandu-ne acum in zari indepartate
Lumina Soarelui privind-o cu seninatate
 Urcam pe treptele ce duc catre Cetate,
 Intrand pe POARTA CERULUI catre Eternitate !

                                                                 Timisoara,  noiembrie 2006

De David Gh.

Lumea postmodernismului….


Traim intr-o lume a pacatului, intr-o lume in care adevaratele virtuti sunt considerate a fi „slabiciuni” sau „lipsa de caracter”. Zilnic suntem invadati de situatii in care vedem ca raul triumfa si cei rai reusesc sa fie deasupra legilor pamantesti. Suntem contrariati de faptul ca pacatul castiga tot mai mult teren in lumea aceasta. Suntem bulversati de ceea ce se intampla la nivel mondial si parca satan castiga tot mai mult din terenul ce ieri ne apartinea. Tot mai multi crestini cad in lupta spirituala ce se da la nivelul mintii. Prea multi dintre noi accepta astazi lucruri care mai ieri erau considerate pacate de neiertat. Am devenit oameni ai compromisului si se pare ca nu mai distingem raul de bine. Forta raului ne face sa dam zi de zi inapoi si in loc sa progresam pe calea crucii, observam un adevarat regres al valorilor spirituale in viata Bisericii. Forta pacatului va ceda doar in fata puterii rugaciunii facute in Duhul.

Satan si fortele intunecate din vazduh au capitulat la Cruce si au fost biruite pe veci. Problema cea mai mare in vietile noastre este ca dam prea mare importanta firii noastre pamantesti. Satan nu detine autoritatea asupra vietilor noastre, el are autoritate doar asupra lucrurilor pe care le lasam la dispozitia lui. Daca vom ceda controlul asupra unor domenii din viata noastra, satan va intra ca si stapan in inima noastra si va cauta sa ne contamineze cat mai mult cu influienta nefasta a pacatului.

Suntem multumitori Cerului ca ne-a dat insa mijloacele necasare pentru a distruge uneltirile potrivnicului sufletelor noastre. Biserica este condusa de Christos, Mirele ei. Suntem sub autoritatea Biruitorului mortii si intunericului spiritual. Fie ca fiecare dintre noi sa se echipeze zilnic cu „armele luminii” prezentate in Efeseni 6: 11-17 pentru a putea a putea „tine piept uneltirilor diavolului”. Sa cautam sa intram in posesia acestor arme duhovnicesti pentru a sta in picioare in vremurile de „libertate spirituala” ce se prefigureaza in viitor. Urmele pasilor revenirii lui Christos le observam in informatiile mass-media care ne invadeaza sistemul interior de valori in care exista pace si armonie deplina. Sa ne rugam pentru ca Dumnezeu sa transforme mentalitatea materialista care a cuprins lumea cresina a mileniului III intr-o mentalitate christocentrica. Aceasta atitudine asupra vietii ar trebui sa ne faca sa vedem Cerul ca pe o alternativa la sistemul corupt al lumii acesteia si nu ca pe o perspectiva greu de atins. Cerul se afla in fiecare dintre noi, pentru ca suntem „cetateni impreuna cu sfintii”, conform cu Efeseni 2:19 si „cetatenia noastra este in ceruri de unde si asteptam ca Mantuitor pe Domnul Isus Christos” (Filipeni 3:20). Asadar sa umblam prin credinta ca si Avraam care s-a asezat in tara fagaduintei cu speranta ca va fi locuitor in „cetatea care are temelii tari, al carui mester si ziditor este Dumnezeu (Evrei 11:10).

Prea mult am ratacit in lumea aceasta, prea mult ne-am inradacinat in pamantul acesta efemer. Sufletul nostru ar trebui sa se chinuie vazand nelegiuirea din jurul nostru. Lumea aceasta si pacatul din ea vor fi nimicite precum cetatile Sodomei si Gomorei. Lot nu putea accepta compromisul. Acest neprihanit era satul sa vada si sa auda atatea pacate murdare care se savarseau in societatea din care facea parte. Problema familiei lui era ca isi pusesera increderea prea mult in posesiunile materiale pe care le detineau. Inimile lor se legasera de bogatiile lumii acesteia. Noi am fost chemati sa cautam „mai intai Imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui” (Matei 6:33) in detrimentul lucrurilor pamantesti pe care cautam sa le obtinem in viata de zi cu zi.

Fie ca Dumnezu sa ne dea discernamant spiritual pentru a intelege care sunt lucrurile cu adevarat importante pentru existenta noastra vesnica. Doar atunci cand il vom cauta pe Dumnezeu din toata inima noastra vom realiza efemeritatea vietii cotidiene. Cautand Cerul, vom fi invadati in inima cu dragostea pentru Isus si ne vom ruga tot mai mult pentru a reveni sa ne intalnim cu El. Biserica este chemata astazi sa traiasca in UNITATE pentru ca Logodnicul ei sa poata reveni in slava pentru a-Si incepe Nunta. Curand il vom vedea pe nori pe Mirele iubit. Esti gata pentru a iesi in intampinarea Lui?Sau inca esti legat de-acest pamant? De raspunsul tau depinde siguranta mostenirii vietii vesnice. Pregateste-te astazi sa-L intampini pe Dumnezeul tau! Poimaine poate se va auzi Trambita Judecatii! Nu mai asculta sunetele stridente si nu mai fi orbit de luminile ametitoare ale lumii acesteia! Distinge sunetul pasilor Lui…Si apoi vei auzi ceea ce Duhul iti va spune! FII PREGATIT!!!

martie 2015, Beclean

De David Gh.

Cine va merge?…


„Cine va merge…?”
ISAIA 7:8

Am fost salvat la Cruce de Iesus
Si am primit in dar iertare pe deplin…
Dar pentru-atatia care nu privesc in sus,
Cine va merge?-Pentru a-i salva din greul chin…

Ai fost salvat si astazi esti iertat
Si ai primit atatea binecuvantari in dar…
Dar pentru-atatia ce-n pacat se zbat,
Cine va merge?-Sa le-arate al iertarii Har….

Au fost salvati atati crestini
Si au primit atata pace-n inimi…
Dar pentru-atatia ce de tristete-s plini,
Cine va merge?-Iubire pentru a primi…

Am fost salvati si viata vesnic-am primit
Si-acum vrem ca in lume sa ne ducem…
Pentru atatia ce pe Iesus n-au gasit,
Cine va merge daca noi nu mergem?….

Duh de pocainta…


Lasa Tu Doamne-n noi duhul pocaintei

Sa ne prosternem in fata tronului de har

Sa ne cuprinda-n inimi duhul caintei

Sa regretam ca nu te-ascultam iar si iar…

Ne recunoastem Doamne neascultarea

O, iarta-ne prin sangele-Ti preasfant

Si-adune in inimi de astazi trezirea

Asa cum ne-ai promis si ieri prin Cuvant.

Suntem lipsiti de putere in inimi –

Vrem ca duhul pocaintei sa ne-atinga,

Si din nou dezrobeste de patimi

De pofte ce-ncearca Duhul sa stinga…    

4 decembrie 2007- David Gh.

Traire in dragoste…


      Daca Cuvantul lui Dumnezeu ne cere sa traim in unitate, acelasi Cuvant ne cere ca aceasta unitate in diversitate sa fie realizata prin dragoste.

      Suprema porunca pe ca Christos a lasat-o discipolilor Sai este: „Sa va iubiti unii pe altii; cum v-am iubit Eu, asa sa va iubiti…”( Ioan 13:34) .Aceasta dragoste -fileo, trebuie sa demonstreze lumii ca suntem ucenicii Domnului. Mai mult decat atat, aceasta dragoste frateasca trebuie sa avanseze spre dragoste -agape ori de cate ori este necesar lucrul acesta. Domnul nostru Isus Christos ne-a iubit cu aceasta dragoste jertfitoare dandu-si viata pentru noi pe crucea durerii.

     Intr-o lume in care egocentrismul este o trasatura caracteristica a majoritatii suntem noi gata sa adopatm o mentalitate christocentrica? „Sa va iubiti…cum v-am iubit Eu…” nu este o sugestie,o optiune, ci o porunca noua, o porunca pe care trebuie sa o facem un mod de viata. Daca vom constientiza importanta trairii in dragoste, Dumnezeu care este Dragoste ne va binecuvanta in mod deosebit si va face ca dragostea frteasca reciproca sa se rasfranga si asupra celor necredinciosi transformandu-i in apostoli ai iubirii.

     Fie ca dragostea sa ne caracterizeze viata si sa traim iubind caci doar asa vom putea sa ajungem in locul in care doar cei plini de dragoste vor putea exista in compania Dragostei eterne.

4 aprilie 2009 – David Gheorghita

Lupta in viata spirituala…


    Traim intr-o lume a pacatului,intr-o lume in care adevaratele virtuti sunt considerate a fi „slabiciuni” sau „lipsa de caracter”. Zilnic suntem invadati de situatii in care vedem ca raul trimfa si cei rai rausesc sa fie deasupra legilor pamantesti. Suntem contrariati de faptul ca pacatul castiga tot mai mult teren in lumea aceasta. Suntem bulversati de problematicile mondiale si parca Satan castiga tot mai mult din terenul ce ieri ne apartinea. Tot mai multi crestini cad in lupta spirituala ce se da la nivelul mintii. Prea multi dintre noi accepta astazi lucrurile care ieri erau considerate pacate de neiertat. Am devenit oameni ai compromisului si se pare ca nu mai distingem raul de bine pt ca suntem orbiti de stralucirile lumii acesteia. Forta raului ne face sa dam zi de zi inapoi si in loc sa progresam pe calea Crucii observam un adevarat declin al valorilor spirituale in viata Bisericii. Forta pacatului nu va ceda decat in fata puterii rugaciunii facute in Duhul. Satan si fortele vazduhului au capitulat la Cruce si au fost biruite pe veci. Fie ca fiecare din noi sa traim in aceasta victorie a harului!  Astfel, Satan nu mai detine nici o autoritate asupra vietilor noaste, el are doar autoritate asupra lucrurilor pe care le lasam la dispozitia lui. Daca vom ceda controlul asupra unor domenii din viata noastra , cel rau va intra ca si stapan in inima noastra si va cauta cat mai mult sa ne contamineze cu influienta nefasta a pacatului.

     Suntem multumitori Cerului ca ne-a dat insa mijloacele necesare pentru a distruge uneltirile potrivnicului sufletelor noastre. Biserica este condusa de Christos -Mirele ei. Suntem sub autoritatea Biruitorului mortii si intunericului spiritual. Fie ca fiecare dintre noi sa se echipeze zilnic cu „armele luminii”  prezentate in Efeseni 6:11-17, pentru a putea „tinea piept uneltirilor diavolului”. Sa cautam a intra in posesia acestor arme duhovnicesti pentru a sta in picioare in vremurile de „libertate spirituala” ce se prefigureaza in zare. Urmele pasilor revenirii lui Christos le observam in informatiile mass-media care ne invadeaza sistemul nostru interior de valori in care exista pace si armonie deplina. Sa ne rugam pentru ca Domnul Dumnezeu sa transforme mentalitatea noastra materialista care a cuprins lumea crestina a mileniului III,  intr-o mentalitate christo-centrica. Aceasta atitudine asupra vietii ar trebui sa ne faca sa vedem Cerul ca pe o alternativa la sistemul coruptibil al lumii acesteia si nu ca pe o perspectiva greu de atins si indepartata…

15 decembrie 2007 – David Gheorghita

Redesteptare…


Totu-i confuz si negura ne inconjoara,
Pacatul a atins culmi de neimaginat…
Glasul Bisericii e tot mai slab in lume
Si-acoperit de vocea duhurilor rautatii
Ce lucreaza stiind ca-i timpul pe sfarsite…
Dar noi,chiar daca e asa de greu
Si uneori mai atipim pe calea dreapta,
Tatalui ne rugam puteri reinnoite sa ne dea
Pentru a ne trezi,pentru-a ne redestepta
Si pentru-a intelege ca timp mult nu mai e…
Adu, Tu Doamne, trezirea intre noi,
Sa ne ridicam cu toti privirile in sus
Pentru-a vedea c-al nost’ Mire Isus
E gata sa revina Biserica petru-a-si lua 
In slava si gloria ce ni le-a pregatit .
Sa ne trezim am vrea si sa lucram
Spre propagarea Cuvantului Vietii-n lume
Pentru ca tot mai multi din moarte sa re’nvie,
Sa se intoarca l-al lumii minunat Salvator
Cel ce e Domn etern si-al mortii biruitor !

30 martie 2009 -David Gh.

 

Lupta CREDINTEI SFINTE….


E-atata bezna-n intunericul de-afara

Inaintam cu greu si-atatea sageti ranesc-

Pe-acei ce ‘nainteaza cu privirea catre zare

De unde va apare Domnul Ostirilor,Mirele ceresc…                                                                                                                                                                                                                            

Avem coiful maintuirii si sabia Duhului in maini

Ravna Evangheliei si scutul credintei l-avem,

Platosa neprihanirii ce ne apara-a noastre inimi

Si fiecare cu braul adevarului incinsi suntem !

                                                                                                                                                                                             

Dar in curand sfarsi-vom lupta asta grea

Si-ncolonati spre Cer cu-a sfintilor ceata

Ne-am indrepta spre cer acolo unde pururea

Vom fi-mpreuna cu Mirele iubit in tara minunata !!!

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               09.06.2009

                                                                                                                                                             David Gh. -Timisoara